Creșterea strămutărilor, în comparație cu numărul celor de anul trecut, a fost determinată de războiul din Ucraina, de revizuirea estimărilor făcute în ceea ce privește refugiații afgani, dar și de continuarea luptelor în special în Sudan și a dus, în final, la existența unui număr total de 110 milioane de oameni dezrădăcinați.
Războiul pe scară largă din Ucraina, conflictele în desfășurare în alte părți ale lumii și tulburările cauzate de schimbările climatice au determinat un număr ridicat de oameni, mai mulți ca niciodată, să fie dezrădăcinați din casele lor în ultimul an, accentuând astfel necesitatea unei acțiuni colective imediate pentru a atenua cauzele și impactul strămutării, a anunțat astăzi UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați.
Raportul anual emblematic al UNHCR, Tendințe Globale privind strămutările forțate 2022 (Global Trends in Forced Displacement 2022), a relevat că, până la sfârșitul anului 2022, numărul persoanelor strămutate din cauza războiului, persecuției, violenței și abuzurilor împotriva drepturilor omului se ridică la cifra record de 108,4 milioane de persoane, cu 19,1 milioane de persoane mai mult decât în anul precedent, ceea ce reprezintă cea mai mare creștere înregistrată vreodată.
Traiectoria ascendentă a deplasărilor forțate la nivel mondial nu a dat niciun semn de încetinire în 2023, deoarece izbucnirea conflictului din Sudan a declanșat noi plecări, împingând numărul totalul al strămutărilor la nivel global la aproximativ 110 milioane de persoane până în luna mai a anului 2023.
„Aceste cifre ne arată că unii oameni recurg mult prea ușor declanșarea de conflicte și găsesc mult prea greu soluții. Consecința acestor acțiuni este devastarea, strămutarea și angoasa prin care trec milioane de oameni care au fost smulși cu forța din casele lor”, a declarat Înaltul Reprezentant al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi.
Din totalul global de 110 milioane de persoane, 35,3 milioane sunt refugiați, adică oameni care au traversat o graniță internațională, cu scopul de a găsi un spațiu sigur, în timp ce o parte mai mare – 58%, reprezentând 62,5 milioane de persoane – au fost strămutate în interiorul țării de origine din cauza conflictelor și a violenței.
Războiul din Ucraina a fost principalul factor de strămutare în 2022. Numărul de refugiați din Ucraina a crescut vertiginos de la 27 300 la sfârșitul anului 2021 la 5,7 milioane la sfârșitul anului 2022 – reprezentând cea mai rapidă creștere a numărului de refugiați de la cel de-al Doilea Război Mondial și până în prezent. De asemenea, estimările privind numărul de refugiați din Afganistan au fost mult mai mari la sfârșitul anului 2022, cauza estimărilor revizuite vizând afganii găzduiți în Iran, mulți dintre aceștia sosind aici încă din anii precedenți. În mod similar, raportul a reflectat revizuiri în ceea ce privește creșterea numărului de venezueleni din Columbia și Peru, clasificați, în cea mai mare parte, ca „alte persoane care au nevoie de protecție internațională” și găzduiți în aceste țări.
Cifrele au confirmat, de asemenea, că, indiferent dacă sunt măsurate în funcție de mijloacele economice sau luând în considerare rata populației, țările cu venituri mici și mijlocii – și nu statele bogate – sunt cele care găzduiesc cele mai multe persoane strămutate. Cele 46 de țări cel mai puțin dezvoltate reprezintă mai puțin de 1,3% din produsul intern brut mondial, însă găzduiesc mai mult de 20% din totalul persoanelor refugiate.
Finanțarea dedicată numeroaselor operațiuni dar și sprijinirii statelor gazdă, este insuficientă în raport cu nevoile exprimate anul trecut: în 2023 creșterea finanțărilor este în continuare lentă iar cerințele cresc.
„Oamenii din întreaga lume continuă să dea dovadă de o extraordinară ospitalitate față de refugiați, în timp ce le oferă protecție și ajutor sporit celor aflați în dificultate. Este în continuare nevoie de sprijin internațional și de o împărțire mai echitabilă a responsabilităților, în special cu țările care găzduiesc cele mai multe dintre persoanele strămutate din lume.Mai presus de toate, este nevoie de o acțiune mai intensă pentru a pune capăt conflictelor și pentru a înlătura diversele obstacole din calea păcii, astfel încât refugiații să aibă opțiunea viabilă de a se întoarce acasă în mod voluntar, în siguranță și cu demnitate”, adaugă Grandi.
În timp ce cifra totală a persoanelor strămutate a continuat să crească, raportul Global Trends a mai arătat că cei care sunt forțați să fugă nu sunt condamnați la exil, ci mai degrabă au posibilitatea de a pleca, și chiar aleg să se întoarcă acasă în mod voluntar și în siguranță. În 2022, peste 339.000 de refugiați s-au întors în 38 de țări, și, deși această cifră a fost mai mică decât în anul precedent, au existat reîntoarceri voluntare semnificative în Sudanul de Sud, Siria, Camerun și Coasta de Fildeș. În același timp, 5,7 milioane de persoane strămutate în interiorul granițelor țării de origine s-au întors acasă în 2022, în special în Etiopia, Myanmar, Siria, Mozambic și Republica Democrată Congo.
Se estimează că la sfârșitul anului 2022, 4,4 milioane de oameni din întreaga lume erau apatrizi sau de naționalitate nedeterminată, cu 2% mai mult decât la sfârșitul anului 2021.
Raportul Global Trends este lansat cu șase luni înainte de cea de-a doua ediție a Forumului Mondial pentru Refugiați, o reuniune majoră ce are loc la Geneva și care reunește o serie de actori din diverse domenii de activitate, pentru a găsi noi soluții viabile și pentru a consolida solidaritatea dintre persoanele forțate să fugă și gazdele lor.